Abrud                                              

Abrud este un oraş în judeţul Alba, regiunea Transilvania, România. Are în subordine administrativă localităţile Abrud-Sat, Gura Cornei şi Soharu.

Oraşul se extinde de-a lungul râului omonim, la poalele Dealului Ştiurt, păstrând în perimetrul său urmele aşezării daco-romane „Abruttus”, probabil un „vicus”, lângă care exista şi o mică fortificaţie cu rol de observaţie şi de apărare a marelui centru aurifer din apropiere, „Alburnus Maior” (azi: Roşia Montană). Fortificaţia romană din punctul “Cetăţeaua” de la Abrud este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Alba, elaborată de Ministerul Culturii şi Cultelor din România în anul 2004.

Localitatea este atestată documentar din 1271. Din documentele medievale reiese că, începând din 1427, aşezarea a devenit „oraş” („civitas”), căpătând totodată unele privilegii, aşa încât a reprezentat al doilea centru important al Ţării Moţilor, alături de Câmpeni. În 1491 i s-a acordat statutul de oraş liber.

Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre care şi table cerate.

Oraşul a participat la mişcarea lui Sofronie (1759-1761) şi a fost unui dintre centrele răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloşca şi Crişan (1784) şi ale revoluţiei din 1848.

Locuitorii se ocupă cu mineritul (la zăcămintele de minereuri complexe de la Roşia Montană) şi cu creşterea animalelor.

Oraşul Abrud este situat în depresiunea Abrudului, un spaţiu dominat de un relief vălurit, modelat la contactul dintre Muntele Găina şi Munţii Metaliferi, adică în estul a ceea ce se numeşte "Ţara Moţilor". Inspre nord, Abrudul este străjuit de Dealul Băieşilor (872 m), Dealul Hebatului (902 m) şi Dealul Orzena (868 m), iar înspre sud de Dealul Ciuta (899 m) şi Vîrful Stiurt (941 m). În est, se înalţă Vârful Citera (830 m), Piatra Rară (880 m) şi Dealul Lazărului (817 m).

Clădiri istorice:

• Biserica "Sfinţii Apostoli" (sec.XVIII)
• Biserica Romano-Catolică (sec.XIV-XVIII, str.Detunata nr.2). Biserica a fost înzestrată cu picturi murale datând din secolele XIV-XV, în care erau prezente, alături de scene aparţinând iconografiei apusene ("Martiriul Sf. Erasmus"), scene comentate cu inscripţii chirilice, dovedind participarea unui zugrav român.
• Casă şi poartă (sec.XIX, str.Detunata nr.25)

Obiective turistice:

• "Casa lui Ioan Buteanu", unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Avram Iancu; aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluţionarilor români din Munţii Apuseni.
• "Casa tribunului Ioan Şuluţiu", creator al artileriei moţilor, gazdă a revoluţionarilor A. Golescu şi B. Iscovescu din Ţara Românească.
• "Casa lui Ioan Boeriu", vice-prefect şi primar al Abrudului între 1848-1849.
• "Casa memorială Alexandru Ciura", locuinţa părintească a scriitorului Alexandru Ciura (1876-1936); aici a avut loc întâlnirea dintre Nicolae Bălcescu şi Avram lancu. Clădirea găzduieşte o expoziţie permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849.
• Busturi: Memoria lui Horea, Avram Iancu şi Ioan Buteanu, este evocată de busturile acestora ridicate în centrul oraşului.
• "Monumentul Eroilor Neamului", amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe din Abrud, a fost ridicat în memoria Eroilor Români care s-au jertfit în Primul Război Mondial. Obeliscul are o înălţime de 2 m şi este realizat din gresie cioplită, în timp ce împrejmuirea este asigurată de gardul cimitirului. Pe faţa de vest, cât şi pe cea de est, există câte un înscris memorial. Un alt înscris se găseşte şi pe placa de marmură de pe faţada Obeliscului: "În amintirea Eroului nostru, Carol Sturza, căzut în luptă - 1916".