Călăraşi
Călăraşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Călăraşi, din regiunea istorică Muntenia, situat în sud-estul României, pe cursul braţului Borcea al Dunării.
Călăraşiul este cunoscut pentru industria alimentară, industria de PAL melaminat, industria siderurgică, industria de hârtie şi industria de prefabricate.
Aşezarea municipului Călăraşi este menţionată pentru prima dată în anul 1534.
Lichireşti (denumirea aşezării la acea vreme) este menţionat în 1630 de Leon Ştefan Tomşa voievod. Începând cu 1699, este stabilit un popas pentru călăraşii (de unde provine şi numele localităţii) care făceau legătura dintre Bucureşti şi Constantinopol.
Înainte de perioada comunistă, Călăraşiul a fost reşedinţa judeţului Ialomiţa (care se întindea pe atunci pe mare parte din suprafaţa actualelor judeţe Călăraşi şi Ialomiţa); în perioada comunistă, judeţele au fost desfiinţate, iar oraşul a făcut parte din regiunea Bucureşti.
După reînfiinţarea judeţelor, judeţul Ialomiţa a cuprins un teritoriu aproximativ similar cu cel interbelic, iar reşedinţa s-a mutat la Slobozia până în anul 1981, când zona judeţelor Ilfov şi Ialomiţa s-a reorganizat administrativ, Călăraşiul devenind reşedinţa judeţului omonim (prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15 din 23 ianuarie 1981), ce cuprindea sudul fostului judeţ Ialomiţa şi sud-estul fostului judeţ Ilfov.
În perioada interbelică oraşul dispunea de un aeroport situat pe linia de navigaţie aeriană Bucureşti-Călăraşi-Bazargic-Balcic.
Municipiul Călăraşi se află localizat în Lunca Dunării, la mică distanţă de Câmpia Bărăganului, la separarea fluviului Dunărea în braţele Dunărea Veche şi Borcea.
El se află la intersecţia drumurilor naţionale: DN3, DN 21 si DN 31. Municipiul Călăraşi, port fluvial situat pe malul stâng al Borcei, este aşezat în sudul judeţului Călăraşi, într-o zonă transfrontalieră cu Bulgaria, cu perspective de dezvoltare a circulaţiei fluviale şi terestre către estul Europei Centrale şi Peninsula Balcanică.
O importantă resursă naturală a municipiului Călăraşi o reprezintă apele de suprafaţă.
Fluviul Dunărea mărgineşte la sud teritoriul oraşului, iar braţul Borcea, ce se desprinde pe malul stâng în aval de punctul Chiciu, străbate aria urbană de la sud-nord spre sud-vest, după ce formează cotul Borcei.
Braţul Borcea, pe care se afla amplasat municipiul Călăraşi, are 99 km lungime. Punctul de trecere al Dunării de la Chiciu – Ostrov este un excelent loc de pescuit şi antrenament pentru sporturile nautice.
Totodată este un loc oportun pentru plimbări cu ambarcaţiuni atât pe Dunăre cât şi pe braţul Borcea.
Din punct de vedere al agrementului sportiv, municipiul dispune de un ştrand dotat cu duşuri, un bazin pentru copii şi unul pentru adulţi, doua terenuri de fotbal cu gazon artificial şi iluminat corespunzător pentru desfăşurarea de competiţii sportive în nocturnă, un complex sportiv cu terenuri de fotbal, handbal, sală de sport, un teren de tenis, trei săli de fitness, trei cazinouri şi o sala de ping-pong.
Atracţii turistice
O serie de turişti, predominant din Italia, vin la pescuit şi vânătoare în Călăraşi pentru că zona înconjurătoare oraşului oferă un bogat fond cinegetic şi braţele Dunărea Veche şi Borcea oferă locuri de pescuit. În perioada următoare este posibil ca fostul canal, acum dezafectat, Dunărea-Siderca să devină loc de agrement, predominant loc de pescuit, printr-o decizie a Consiliului Local.
- Grădina Zoologică (singura grădină zoologică din România care reproduce jaguarul, tigrul siberian şi struţul Emu si deţinând specii unicat, cum ar fi hipopotamul şi urşii de Alaska.)
- Muzeul Dunării de Jos
- Statuia regelui Carol I (prima statuie ecvestră a unui membru al casei regale dezvelită după 1989)
- Ostroavele de pe Dunăre, braţul Borcea şi plajele acestora
- Parcul Municipal (unde se află unica statuie a lui Burebista)
- Ruinele cetăţii bizantine Vicina
- Un bogat fond cinegetic (mistreţi, căprioare, fazani, raţe, etc)
- Situl arheologic de la Călăraşi, punct "Grădiştea - Călăraşi", situat la 2 km de municipiu