Romania-ro.jouwweb.nl
Home » Regiuni » Banat » Hunedoara » Petroşani

Fișier:Coa Petrosani HD RO.png Petroşani                                            

Petroşani este un municipiu în judeţul Hunedoara, România. Este situat la 100 km în sud faţă de reşedinţa judeţului, Deva, şi 370 km de Bucureşti, la o altitudine de 615–620 m.

Petroşani este municipiul principal din Valea Jiului. Aici se află sediul Companiei Naţionale a Huilei, care cuprinde mai multe exploatări miniere. Oraşul este legat de Oltenia prin calea ferată şi şoseaua LivezeniBumbeşti.

Istoria oraşului Petroşani începe undeva pe la 1640, unde douăzeci de iobagi din Petros, pot fi consideraţi primii locuitori ai acestui ţinut.

Comuna a purtat de la bun început numele de "Petroşeni".

Prima menţiune a Petroşanilor ca localitate o avem de la 1788. În această perioadă, locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în Orient şi se întoarce din Turcia prin ţările române. În cartea sa, "Călătoria de la Potsdam la Constantinopol" aminteşte şi de Petroşani.

În 1720, din documentele cartografice ale unui austriac aflăm că întreaga depresinune Valea Jiului era intens populată cu gospodării risipite pretutindeni de-a lungul ulucului intracarpatic, părând forma unui sat de la un capăt la altul. Era o risipire generală de sălaşe şi grupuri de case, ce formau nucleele unor sate care ulterior au devenit localităţile binecunoscute astăzi.

La recensământul din 1818 apare cu denumirea de Petroşani, iar întreaga Vale a Jiului cuprindea 2550 locuitori. În această perioadă, ocupaţia de bază a populaţiei era păstoritul. În 1840 încep primele exploatări în suprafaţă ale zăcămintelor de cărbuni simultan la Vulcan, Petroşani şi Petrila iar în 1845, apar migraţii masive ce vizează mineri germani în mare parte din Bucovina, dar şi din restul Transilavaniei. Declarat oraş în 1930.

Pe 25 august 1869, în timpul lucrărilor la linia ferată şi la construcţia gării Petroşani s-a găsit un tezaur monetar de argint, numărând peste 200 de monede,tetradrahme barbare, de imitaţie, după monedele macedonene emise de Filip al II-lea, alături de o serie de materiale arheologice aparţinând începutului epocii fierului. Potrivit unei cronologii recente, tezaurul descoperit la Petroşani se încadrează în grupa imitaţiilor servile după prototip, şi se datează în secolul III înainte de Hristos.
 
Istoricul câtorva clădiri
  • Gara, a fost dată în folosinţă în 1870, odată cu linia ferată Petroşani-Simeria, este una dintre cele mai vechi construcţii din Petroşani.
  • Şcoala Generală Nr. 1 În anul 1870, din iniţiativa societăţii miniere Petroşani, se înfiinţează o şcoală cu limbă de predare germană, pentru copiii muncitorilor ce au fost colonizaţi aici pentru a lucra în minele de cărbuni, pentru ca doi ani mai târziu să aibă loc la Petroşani, deschiderea unei Şcoli de Stat. Aceasta va deveni mai târziu Şcoala Generală nr. 1.În 1935, se decide construirea unui nou sediu, pe actuala stradă 1 Decembrie, iar inaugurarea oficială a actualului sediu a avut loc la data de 9 noiembrie 1936
  • Şcoala Maghiară În 1873 izbucneşte în Valea Jiului o epidemie de holeră. După puţină vreme a venit un grup de 50 de călugăriţe catolice, de la o mânăstire franciscană din apropiere de München care s-au consacrat îngrijirii bolnavilor.Tot aici, a funcţionat Şcoala Maghiară, apoi devine Şcoala Generală nr.4, urmând a fi retrocedată Bisericii catolice şi să se reia cursurile în limba maghiară, în 2005.
  • Teatrul Vechi, numit pe vremuri "Cazinoul Muncitoresc" se inaugurează în anul 1886.
  • Biserica Evanghelică a fost ridicată între anii 1892-1896 urmând a fi renovată în 1910.
  • Muzeul Mineritului în jurul anului 1900, se construieşte clădirea ce aparţine Muzeului Mineritului din anul 1961, înainte fiind casă de locuit.
  • Şcoala Sportivă Clădirea şi-a deschis uşile în 1904, care în 1919 s-a transformat în Liceu de Stat şi ulterior în Şcoala Sportivă Petroşani. Aici au antrenat, înainte de a pleca la Deva, şi apoi în America, soţii Marta şi Bela Karolyi.
  • Teatrul Dramatic I.D.Sîrbu În 1905 se construieşte Casa de oaspeţi "Gheorghe Apostol", şi ulterior Cazino al Funcţionarilor Superiori. Devine apoi teatru.
  • Judecătoria Petroşani În anul 1910 ia fiinţă Judecătoria de Ocol. Singurua din Valea Jiului şi dispune de trei săli de judecată: două în clădirea principală, şi a treia într-o clădire anexă.
  • Casa de Cultură a Studenţilor sau fostul Spital de copii "Principele Mircea" a fost dat în folosinţă în 1922 fiind construit de Societatea „Petroşani”. Principele Mircea a fost cel de-al şaselea copil al Reginei Maria şi s-a născut în ianuarie 1913. A căzut pradă febrei tifoide, iar în memoria acestui copil petroşănenii au numit acest dispensar "Principele Mircea".
  • Biserica Unitariană În perioada 1924-1928 se construieşte biserica unitariană. 
  • În anul 1948 ia fiinţă Institutul Cărbunelui, citadelă a învăţământului miner din România devenit ulterior Institutul de Mine, şi în ultimii ani, Universitatea din Petroşani. Institutul a primit o parte din materialul didactic din U.R.S.S. şi cuprindea iniţial o facultate de exploatări miniere şi preparare a cărbunelui. Arhitectura clădirii este bazată pe un proiect sovietic. În prezent în cadrul Universităţii din Petroşani există trei facultăţi: Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică şi Facultatea de Ştiinţe. Oferta de studii este atât în domeniul inginerie, cât şi ştiinţelor economice şi birotica.
  • Casa de serviciu a lui Nicolae Ceauşescu a fost construită în 1970, ulterior a devenit sediu al Securităţii în perioada comunistă.
  • Casa de Cultură „Ion Dulămiţă” A fost inaugurată în Iunie 1966 se dă în folosinţă având cu o capacitate de 800 de locuri. În 1979 a fost renovată, construindu-se balconul în exterior.
  • Stadionul Clubului Sportiv Jiul Petroşani s-a inaugurat la 1 august 1982 un stadion de 20 000 locuri şi o pistă de alergări, renovat în 2004
  • Scoala Gen. Nr 7 a fost construita in anul 1974 fiind considerata cea mai buna scoala din Petrosani.
  • Biserica Penticostala FILADELFIA Petrosani este cea mai mare biserica penticostala de la Petrila pana la Targu-Jiu.
Turism
  • Din Petroşani se ajunge uşor în masivul Parâng prin intermediul telescaunului, cabane şi pârtii de schi frecventate de elevii şcolii de sport, de turişti din ţară cât şi din străinătate.
  • În suburbiile Petrosaniului înspre zonele de altitudine montane începe zona locuită de aşa-numiţii momârlani ce au ca ocupaţie principală păstoritul.
  • Rezervaţia naturală "Piatra Crinului" (0,5 ha).