Valea lui Mihai                                  

Valea lui Mihai (mai demult Mihaifalău, în maghiară Érmihályfalva, Nagymihályfalva, Mihályfalva) este un oraș în județul Bihor, Crişana, România. Are o populație de 10.324 locuitori.

Teritoriul administrativ al orașului Valea lui Mihai este situat în partea de Nord-Vest a județului Bihor. Intravilanul cât și extravilanul aparținător orașului se încadrează în unitatea de relief de câmpie, în zona de câmpie înaltă subcolinară a Câmpiei Careiului (Nyirului).Configurația hidrografică a localității este dominată de numeroase pârâuri, printre care cele mai importante sunt Moca și Salcia. Lungimea totală a cursurilor de apă este de 14 km.Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Valea lui Mihai este de 7345 ha din care teren agricol este 5277 ha și păduri 1264 ha. Intravilanul stabilit este 1114,95 ha, din care nucleul de bază este de 970 ha aprobat de Consiliul Local al orașului Valea lui Mihai.Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Valea lui Mihai este de 7.345 ha din care :teren agricol : 5.277 hapăduri : 1.264 haLungimea totală a cursurilor de apă (Moca și Salcia ) este de 14 km.Din datele existente în P.U.G. preliminar a orașului Valea lui Mihai rezultă că orașul are un intravilan stabilit la 1114,95 ha din care nucleul de bază cu 970 ha aprobat de Consiliul Local al orașului Valea lui Mihai.Suprafața de 973 ha are următoarele funcțiuni :50,68 % - locuințe și funcțiuni complementare7,25% - zone instituții publice și servicii11,08% - unități industriale și agricolă3,10% - zone verzi2,09% - zone sport agrement9,29% - zone căii de comunicație și transport1,47% - zone gospodării comunale ( cimitire )0,16% - zone construcții tehnico-edilitare0,03% - zone cu destinație speciale0,64% - ape și amenajări aferente2,10% - parcuri, spații verzi, terenul sportiv agrementProcentul de 5,70 mp/locuitor nu acoperă necesarul față de un necesar de 16,50 mp/locuitor

Teritoriul administrativ al orașului Valea lui Mihai este situat în partea de Nord-Vest a județului Bihor. Intravilanul cât și extravilanul aparținător orașului se încadrează în unitatea de relief de câmpie, în zona de câmpie înaltă subcolinară a Câmpiei Careiului (Nyirului).Configurația hidrografică a localității este dominată de numeroase pârâuri, printre care cele mai importante sunt Moca și Salcia. Lungimea totală a cursurilor de apă este de 14 km.Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Valea lui Mihai este de 7345 ha din care teren agricol este 5277 ha și păduri 1264 ha. Intravilanul stabilit este 1114,95 ha, din care nucleul de bază este de 970 ha aprobat de Consiliul Local al orașului Valea lui Mihai.Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Valea lui Mihai este de 7.345 ha din care :teren agricol : 5.277 hapăduri : 1.264 haLungimea totală a cursurilor de apă (Moca și Salcia ) este de 14 km.Din datele existente în P.U.G. preliminar a orașului Valea lui Mihai rezultă că orașul are un intravilan stabilit la 1114,95 ha din care nucleul de bază cu 970 ha aprobat de Consiliul Local al orașului Valea lui Mihai.Suprafața de 973 ha are următoarele funcțiuni :50,68 % - locuințe și funcțiuni complementare7,25% - zone instituții publice și servicii11,08% - unități industriale și agricolă3,10% - zone verzi2,09% - zone sport agrement9,29% - zone căii de comunicație și transport1,47% - zone gospodării comunale ( cimitire )0,16% - zone construcții tehnico-edilitare0,03% - zone cu destinație speciale0,64% - ape și amenajări aferente2,10% - parcuri, spații verzi, terenul sportiv agrementProcentul de 5,70 mp/locuitor nu acoperă necesarul față de un necesar de 16,50 mp/locuitor

Primul atestat scris despre Valea lui Mihai datează din 20 august 1270. În 1312 primește de la regele Karol Robert drept de a percepe vamă. Denumirea orașului este atestat în diferite documente ca Nogmyhal, Nagmihal, Nochmihal, Nogmichaly, Nogh Myhalfalva. În perioada 1332-1337 are aceeași mărime ca și orașul Gyula. În perioada corviniană este amintită printre cele 18 orașe ale județului Bihor, în 1459 primește dreptul de a organiza târg. În 1587 turcii incendiază localitatea iar populația evadează. După plecarea turcilor populația revine și trece la credința reformată. Biserica se reconstruiește, clopotul turnat la Oradea în 1491 se găsește și astăzi în turnul bisericii. În sec. XVI – XVII numărul locuitorilor este foarte mic. În secolul XVIII începe formarea moșiilor mari ca: moșia Stubenberg, Bujanovics, Gencsy, Slavy și Bernat. Recensământul din 1800 atestă 1594 de locuitori. În 1844, 1930, 1989 Valea lui Mihai este declarat oraș. În 1871 se construiește calea ferată, între Debrețin și Satu Mare, iar în 1887 tronsonul Debrețin-Oradea. Până la începutul primului război mondial are loc o dezvoltare economică, în principal a industriei alimentare și agriculturii iar în 1883 se înființează prima bancă. După primul război mondial Valea lui Mihai aparține județului Sălaj. Infrastructura se dezvoltă în special în perioada interbelică. Deceniile comunismului au restructurat și orașul Valea lui Mihai. În anul 1952 se înființează C. A. P. – ul (colectivizarea se desfășoară în perioada 1952 – 1962), în 1949 I.A.S. – ul, în 1941 fabrica de conserve Arovit (ulterior naționalizat de către regimul comunist) și în 1961 Liceul Teoretic. În 1968 ia naștere Spitalul în castelul Bujanovics.