Valea Călugărească
Valea Călugărească este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din 15 sate, cel de reședință fiind Valea Călugărească.
Comuna este așezată pe malul stâng al râului Teleajen, în zona cursului său inferior, partea de nord urcând pe niște dealuri de circa 300–400 m.
Satul de reședință se întinde de-a lungul șoselei DN1B (care leagă orașele Ploiești și Buzău), multe dintre satele sale (denumite Valea-) întinzându-se de-a lungul unor văi către aceste dealuri, în a căror zonă înaltă se află satele Vârfurile și Schiau.
Restul satelor, Arva, Rachieri, Pantazi, Dârvari, Coslegi și Radila, se află în zona de câmpie din sud. Pe la sud de satul de reședință trece calea ferată Ploiești–Buzău, pe care este deservită de gara Valea Călugărească.
Este recunoscută pentru podgoriile sale de vii, făcând parte dintre localitățile pe unde trece Drumul Vinului, un traseu rutier turistic ce leagă mai multe localități din zona podgoriilor Dealul Mare și a celor din împrejurimi.
În fiecare an, la sfârșitul lunii septembrie, în localitatea de reședință are loc un festival al vinului.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plășii Cricovul din județul Prahova, fiind formată din 11 sate (Arsa, Dosurile, Rachieri, Scheaul, Valea-Călugărească, Valea-Largă, Valea-Meilor, Valea-Nicovani, Valea-Poenei, Valea-Popei și Valea-Ursoaei).
În comună funcționa o școală deschisă în 1872 (într-un local donat de Vasile Paapa în 1887).
Pe teritoriul actual al comunei, tot în plasa Cricovul, mai era organizată atunci o comună, denumită Coșlegi, formată din satul de reședință, Coșlegi, și satele Dârvari, Radila și Pantazi, totalizând 1087 de locuitori care se ocupau în principal cu agricultura, desfăcându-și produsele la Ploiești.
În comuna Coșlegi funcționau 2 mori de apă, o școală deschisă în 1871, frecventată de 35 de elevi (din care 8 fete) și 4 biserici — una în Pantazi (reparată în 1871), una în Radila (reparată în 1892), una în Dârvari (fondată în 1824) și una în Coșlegi (fondată în 1826 de banul Constantin Bălăceanu).
În perioada interbelică, comuna Coșlegi s-a regăsit în plasa Drăgănești, în vreme ce comuna Valea Călugărească — în plasa Cricov și apoi în plasa Urlați.
În 1950, cele două comune au fost incluse în orașul regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Coșlegi s-a desființat, fiind inclusă în comuna Valea Călugărească, arondată județului Prahova, reînființat.
În perioada comunistă, în localitate s-a înființat o fabrică de fosfați. Activitatea ei s-a încheiat în 1997, iar acum este o ruină.Recensământul din 2002 arată o populație de 10.551 de locuitori, iar rezultatele preliminare ale celui din 2011 — 10337 de locuitori, comuna fiind una dintre cele mai mari ale județului.