Peștera Coiba Mare
Coiba Mare este o peșteră situată în județul Alba, la 300 de metri de cătunul Casa de Piatră.
Lungimea totală a tuturor galeriilor depășeste 4 km, iar partea cea mai interesantă la aceasta peșteră este portalul (intrarea în peșteră) a carei dimensiuni este de 47 metri înalțime și 74 metri înalțime.
Se poate vizita pe tot parcursul anului - e nevoie de surse de iluminat, iar pentru vizitarea întregii peșteri sunt necesare echipamente de speologie.
În perioadele cu debit mare a râului Gărdișoara nu este indicată vizitarea peșterii, datorită posibilității inundării pasajelor strâmte și imposibilitatea ieșirii din peștera până la ape mai mici.
Un piriu firav, cu totul neinsemnat fata de colosala deschidere, apare de sub malul sting al Girdisoarei, din Izbucul de la Coibita, si se strecoara curajos pe sub arcadele imense.
El este un excelent ghid, deoarece urmindu-l vom gasi usor calea spre adincurile pesterii. Piriul traverseaza la inceput o sala vasta - Sala Mare, care se ingusteaza insa tot mai mult, ca o uriasa pilnie.
Pe laturi, la diferite inaltimi se zaresc deschideri de galerii care conduc intr-un sistem superior foarte vast si extrem de labirintic.
Din aceesta cauza si a numeroaselor dificultati tehnice, vizitarea lui nu este recomandata turistilor.
In fundul ingustat al salii, piriul se strecoara pe sub doua bolti joase consecutive, care obliga la un tiris de citiva metri (destul de greu de gasit cind piriul seaca), apoi razbeste in Sala Jeannel.
De aici, printr-un tunel inalt, firul de apa iese in a doua sala de mari dimensiuni, denumita Sala Confluentei.
Aici el se uneste cu un curs de apa mult mai viguros, care reprezinta de fapt scurgerea subterana a apelor Vaii Girdisoara.
Aceste ape disipar din albia lor de la suprafata prin gura greu accesibila si cu aspect neprimitor al pesterii Coiba Mica, aflata cu 350 m in amonte.
Drumul lor pe sub pamint traverseaza un sifon lung de 60m si adinc de 10 m, care separa net Coiba Mica de Coiba Mare.
Apoi, dincolo de Sala Confluentei, apele urmaresc o galerie larga, prin care inaintarea devine insa mai anevoioasa din cauza cursului mare de apa.
O cascada cam de 3m inaltime si doua lacuri adinci, ce nu pot fi depășite decât cu ajutorul unei barci de cauciuc, constituie bariere greu de trecut.
Dupa 386 m, un al treilea lac, de data aceasta sifonant, apare ca un obstacol care face neputincios orice mijloc de explorare: pe oglinda neagra a apei viiturile au adunat de-a lungul timpului nenumarati busteni ingramaditi intr-o impletitura haotica de crengi si cioturi careia nici barca si nici scafandrul nu-i mai pot face fata.
I se spune Lacul Mortii.
Apa strabate inca cel nutin 2,5km de galerii necunoscute inainte de a apare din nou la suprafata din malul drept al Girdei Seci, prin Izbucul de la Tauz, in locul numit "La Moara Filii".