Munții Aniniei                            

Munții Aniniei, situați în vestul României, fac parte din grupul Munților Banatului. Au înălțimi de 600-1.000 m, sunt alcătuiți din calcare în care s-au format chei (Carașului) și numeroase peșteri, precum Peștera Comarnic.

Munții Aninei fac parte din marea unitate a Munților Banatului fiind situați în partea de vest a lor. În decursul timpului acești munți au avut denumiri diferite, o parte din ei fiind atașați Munților Semenic.

În prezent această unitate muntoasă, în cadrul limitelor pe care le vom prezenta, este cunoscută sub numele de Munții Aninei, după orașul cu același nume care se află in centrul lor.

Munții Aninei, cu înălțimea cea mai mare în vârful Leordiș (1160 m), au o suprafață de 770 kmp. si o formă alungită pe direcția NNE-SSV. În cadrul lor, cea mai mare suprafața (600 kmp) o ocupă calcarele care se întind și în Munții Locvei, pană la Dunăre, fiind cea mai mare și mai compactă suprafață calcaroasă din țara noastră (807 kmp).

Deși au o înălțime mică, ei cuprind numeroase obiective turistice care sunt din ce în ce mai căutate de către drumeți.

Munții Aninei, cu înalțimea lor maximă în vârful Leordiș (1160 m.), au trăsături geomorfologice caracteristice, ca o consecință a alcătuirii lor geologice.

Roca predominantă este calcarul dispus în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii geologice, și din întinse podișuri calcaroase "ciuruite" de doline.

La nord-vest și nord, în Munții Aninei apar gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și granit.

La est de localitatea Doman se evidențiază culmea calcaroasă a Ponorului (808 m.) care se pierde spre sud în podișul carstificat al Iabalcei, de pe dreapta Carașului. Între văile Carașului și Minișului se desfasoară mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele.

Cele mai importante, în succesiunea lor de la vest la est, sunt urmatoarele:

• culmea Tâlva Dobrei (635 m.) - Tâlva Simeon (899 m.) de pe partea stângă a Jitinului
• culmea Moghila (681 m.) - Polom (821 m.)
• culmea Ciochita (768 m.) - Tâlva Zânei (939 m.) care se continuă spre sud de valea Minișului prin culmea Rol
• culmea Socolovăț (783 m.), Straja (716 m.) - Colonovăț. Ultima
• culmea Coniarat (754 m.) - Dealul Hotarului (838 m.) - Dealul Hunca Trei Movile (927 m), 

se bifurcă:

• în vest prin culmea Tâlva Predilcova (891 m.) - Iudina (704 m.)
• în est cu Dealul Zăbalul Mare (835 m.).