Piatra Fântânele                               

Mănăstirea Piatra Fântânele este o mănăstire din România situată în comuna Piatra Fântânele, județul Bistrița-Năsăud.

Piatra Fântânele (denumire înscrisă pe sigiliul din 1929 al mănăstirii), este un vechi locaş de rugăciune construit, începând din 1928, prin iniţiativa meşterului Vasile Lăzurcă, ajutat de peste 100 de familii ale credincioşilor ortodocşi, sub conducerea preotului Constantin Flămând, catehetul liceului din Bistriţa.

Mănăstirea este aşezată într-un loc de o rară frumuseţe, în satul cu acelaşi nume, proiectat a se realiza încă din anul 1813, sub comanda Regimentului II de graniţă năsăudean care a lansat un apel românilor, din aşezările vecine, să se stabilească în acest loc, oferindu-le pământ şi pădure, pentru a popula şi apăra această importantă poartă de trecere a Carpaţilor, din Transilvania spre Bucovina.

Aşezarea s-a realizat mult mai târziu, abia după construirea unei biserici.

Mănăstirea a avut, încă de la înfiinţare, o viaţă monahală dusă de călugări, primul stareţ al mănăstirii fiind protosinghelul Vasile Luncan, venit de la Schitul Durău, care a păstorit aici până la moarte, fiind înmormântat în 2.06.1969 lângă altar.

Biserica a fost înzestrată cu obiecte de valoare artistică, între care icoana „Maicii Domnului cu Pruncul“ pictată în 1914 şi adusă de de la Sfântul Munte Athos de către Ieromonahul Ilarion Mareş, înmormântat şi el lângă mănăstirea Piatra Fântânele.

În biserică au fost aduse icoane vechi pictate, care au fost donate la 15 iulie 1949 de studentul Andrei Pavel Neuc, achiziţionate de tatăl său adoptiv, tenorul Constantin Pavel, întemeietorul primei opere româneşti din Cluj, dar şi picturi ale lui Alexandru Cristea.