Jiu                                               

Jiul este un râu în sudul României. Se formează prin unirea Jiului de Est cu Jiul de Vest în apropiere de Petroșani.

Râul Jiul de Est este un curs de apă, afluent al râului Jiu.

Râul Jiul de Vest este un curs de apă, unul din cele două brațe care formează Râul Jiu.

Jiul de Vest izvorăște din Retezatul Mic, la o altitudine de 1760 m, din munții Godeanu (căldarea glaciară a Scorotilor), dominată de Vârful Drăgșanul (2076 mdM) unde se adună o serie de cursuri torențiale seci cum sunt Scorota Seacă, Scorota Verde, Scocul Scorotii și Scocul Mare (pe care se află lacul Tăul fără Fund.

Râul curge paralel cu creasta de sud a Munților Retezat și creasta principală de nord a Munților Vâlcan, până la confluența cu Jiul de Est.

Jiul de Vest parte componenta a bazinului superior al Jiului Jiul de V curge paralel cu creasta de sud a muntilor Retezat si cu creasta de nord a muntilor Valcan constituind parte componenta a bazinului superior al Jiului.Jiul de-a lungul a 331 de km strabate diferite unitati de relief incepand cu zona montana Parang-Surcanu-Retezat si Valcan si continuand cu Subcarpatii Gorjului,Piemontul Getic,Campia Romana si se termina cu Lunca Dunarii unde conflueaza cu fluviul Dunarea in apropiere de Bechet.

Jiul de V izvoraste din Retezatul Mic de la o altitudine de 1760 de m din Caldarea Glaciara a Scorotilor care este dominata de varful Dragsanului{2076} unde se aduna o serie de organisme torentiale seci cum sunt Scorota Seaca, Scorata Verde, Scocul Scorotii i-ar pe Scocul Mare mai precis pe afluentul sau Fata Jarului exista si un mic lac glaciar denumit Lacul Fara Fund.

Spre aval Jiul de V urmareste liniile tectonice longitudinale care incadreaza fundul Dep. Petrosani ca o continuare concordanta cu Valea Cernei avand o suprafata a bazinului de 534 km {patrati}, o altitudine de 1134 m si o panta medie de 35,3{la mie}. Jiul de V dupa un parcurs de 51,4 km se uneste cu Jiul de E {la Iscroni}.

Debitul mediu la confluenta Jiului de V este de 11,5 m{cubi pe secunda} in comparatie cu Jiul de E care are un debit de 8,22 m{cubi pe secunda}.

Aceste date arata o relativa simetrie intre cele doua jiuri cu mentiunea ca Jiul de V are un bazin mult alungit pe directia V-E in timp ce Jiul de E are un bazin de forma circulara.In continuare Jiul dea lungul a 33 de km a realizat una din cele mai impunatoare vai transversale carpatice din Romania{Defileul Jiului}care incepe de la confluenta Jiului de V cu Jiul de E de la Iscroni.