Jneapăn                                                     

Jneapănul, jep, catun (Pinus mugo Turra, Pinus montana Mill) este un arbust cu tulpină culcată sau ascendanta, ramificată, cu crengile plecate la pământ; scoarța este cenișie-bruna, crăpata in plăci neregulate; cu frunze aciculate, căte două, rigide, ingrămadite câte două spre vârful lujerului, în coada de vulpe, adesea incovoiate spre lujer în forma de secere, de un verde viu si de 3-8 cm lungime; Conurile solitare sau cîte două - trei aproape sesile, ovoide, sau sferice, de 2-6 cm lungime, cu umbelic central, scurt mucronat, inconjurat de un inel negru.

Maturitatea este timpurie, la 6-10 ani, iar periodicitatea fructificației anuală.

Jnepenișurile se găsesc în zone unde stratul de zăpadă este prezent 80-160 zile pe an, astfel că perioada de vegetație de 5-6 luni pe an oferă o perioadă de creștere și maturizare a lemnului de maxim 3-4 luni pe an.

Este un conifer, care crește sub forma de arbust la altitudini montane intre 1500-2300 m.
Este considerat un pin târâtor.

Se mai numește si pin de piatra, jip mare, cetina strâmba.

Este o relicva glaciara, considerat monument al naturii, fiind interzisa distrugerea lui din flora spontana. Inflorește in perioada iunie - august, conurile raman pe lujeri mai mulți ani.

Elasticitatea tulpinilor oferă o rezistență deosebită împotriva avalanșelor, viscolelor și stratului gros de zăpadă.

Zăpada poroasă, conținând un mare volum de aer care acționează ca termoizolant, are un important rol protector, față de temperaturile foarte coborâte.

Jnepenișurile constituie un sistem de apărare împotriva avalanșelor, protejând pădurea.

Cetina și mugurii conțin ulei volatil, alcooli, tanin, rezine, substanțe minerale, vitamina C.

Din muguri, sau vlăstarii tineri se obțin substanțe cu efect antiinflamator, regenerator al țesutului osos în procesele de decalcifiere. Indicat în anumite forme de reumatism, artroze, osteoporoză.