Vidră                                                        

Vidrele sunt un grup de mamifere acvatice din familiajderilor, subfamilia Canoidea.

Cuprinde în total şapte genuri taxonomice cu 13 specii de animale.

Toate speciile din subfamilia Canoidea au corpul lung şi şerpuitor, picioarele scurte, cu membrană interdigitală, coada lungă musculoasă şi capul mic cu botul scurt.

Lungimea vidrelor variază în jurul a 1 m, cântărind între 22 şi 45 kg.

Reprezentanţii cei mai mari ai grupei sunt vidra de mare şi vidra uriaşă.

Ca şi celelalte mustelide, vidrele prezintă un dimorfism sexual, masculii fiind mai mari ca femelele.

Animalele au o blană lucioasă cu părul scurt şi des (peste 1000 de fire/mm²) de culoare cenuşie-brună cu un guler de culoare mai deschisă pe gât sau abdomen.

Blana are un rol important de protecţie fiind acoperit de un strat de aer termoizolant în apă.

Vidrele pot să rămână sub apă timp de 8 minute, blocându-şi în acest timp orificiile nărilor şi urechilor.

Vidrele sunt animale cosmopolite, lipsind doar din Australia şi insulele învecinate.

Ele vieţuiesc pe litoraluri stâncoase marine, pe lângă apele curgătoare şi stătătoare, fiind înotătoare excelente.

Ele ating pe uscat o viteză de 29 km/h.

Vizuinele unor vidre sunt uneori dotate cu mai multe încăperi săpate la cel mult 500 m de malul apelor.

Animalele îşi marchează revirul cu ajutorul glandalelor anale, masculii având un revir mult mai mare decât femelele.

Vidrele sunt animale care sunt de obicei active ziua, dar unele dintre ele practică un mod de viaţă nocturn. Îşi fac rost de hrană din apă.

Vidrele se hrănesc cu peşte, broaşte, crustacei şi alte nevertebrate acvatice, cantitatea de hrană zilnică a unei vidre variind între 15 şi 25% din greutatea corporală a animalului.

Cantitatea necesară de hrană este influenţată de anotimp.

Cele mai multe vidre vânează între 3 şi 5 ore pe zi. Masculii trăiesc solitari, căutându-şi pereche numai în perioada împerecherii, iar femele se ocupă de creşterea puilor.