Costeşti-Gruşetu                              

Biserica de lemn din Grușetu se află în cătunul omonim din localitatea Costești, județul Vâlcea.

Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este antedatată de o inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nașterea lui Christos.

Se distinge prin numeroase inscripții de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotnița de zid și pictura exterioară de la 1892.

Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice.

Biserica de lemn este nedatată. În jurul bisericii au fost dezvelite în timpul renovărilor din 2009 nu mai puțin de 8 inscripții de pomenire a unor preoți, slujitori la această biserică.

Cea mai veche dintre ele are următorul text cioplit în peretele de nord al navei: „Aicia să odignește robu lui Dumnezeu Gherasie eromonahu 7300”.

Aceasta datează cert ridicarea lăcașului înainte de cumpăna secolului 18 cu 19, cu cel puțin un deceniu mai devreme decât se credea până acum.

Celelalte inscripții au aproximativ același conținut și sunt datate din 7320, 7341, era bizantină, din 1844, 1852 și 1862, în era noastră.
 
Crucea bisericii, păstrată fragmentar, este datată din 7329, era bizantină, adică anii 1819-20, și poartă următorul text, pe față: „cu ajutorul Sfintei Troițe au ridicat această sfăntă cruce în hramu ...” și pe lateral: „7329 Nicolae Costa...”.
 
În fața bisericii stă o clopotniță de zid a cărei frumoasă pictură murală este datată pe latura de sud din „1843 iulie 22”.
 
Pereții bisericii au fost acoperiți cu mortar și pictați în anul 1892, după cum reiese din însemnarea de pe un tablou exterior: „Acest sf: tablou sa plătit de Pavel Dumitrescu tâmplar din Costesci. 1892”.

Pe tabloul din dreapta intrării în biserică se pot citi în completare: „Acest sf: tablou sa plătit de George Balintescu și Cos: Balintescu. de L. Dimitrescu”.

Cel din urmă semnat este desigur zugravul picturii murale.

Tot atunci probabil a fost biserica ridicată pe fundație nouă, în aceasta fiind folosite pietre de mormânt din anii 1826, 1843 și 1864.

Cu această ocazie biserica a primit aspectul unei construcții de zid, conform practicii din secolul 19 în zona Vâlcii.