Predeal                                             

Predeal este un oraş în județul Brașov, regiunea Transilvania, România. Este oraşul situat la cea mai mare altitudine din România (1.030-1.110 m).

Predealul este aşezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu acelaşi nume din Carpaţii Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, pe cea mai importantă trecătoare între Muntenia şi Transilvania, în acelaşi timp una din legăturile dintre Budapesta, capitala Ungariei, şi Bucureşti, capitala României. Prin Predeal trece Drumul Naţional DN1 şi o cale ferată electrificată pe două sensuri.

Oraşul este delimitat de 5 masive: Postăvarul, Piatra Mare, Bucegi, Baiului şi Fetifoi.

În trecut, Predeal a fost localitatea de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar, clădirea postului de grăniceri existând şi astăzi.

În anul 1916, în cadrul primului Război Mondial, în acestă zonă s-au desfăşurat lupte grele.

Obiective turistice:

În prezent, Predealul este cunoscut mai ales prin sporturile de iarnă, oferind posibilitatea de a schia pe 5 pârtii, datorită telescaunului şi teleschiurilor de care dispune.

Staţiunea Predeal este recomandată tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru recuperarea ulterioară suprasolicitărilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburărilor endocrine şi al problemelor de creştere ale copiilor. Principalii factori de cură sunt aerul curat, fără praf sau alţi agenţi alergici, bogat în ozon şi radiaţii ultraviolete, atmosferă ionizată şi presiunea relativ scăzută a aerului.

Printre obiectivele turistice mai importante putem aminti: Mânăstirea Predeal, Cimitirul Legionar de la Predeal (aflat în spatele Mânăstirii Predeal), Vila Mareşalului Antonescu (situată în zona Cioplea din Predeal), Statuia Eroului poet Mihail Săulescu (situată la intrarea în Predeal dinspre Braşov), Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (aflată în centrul oraşului Predeal).

Ctitorul mânăstirii a fost Ioanichie Ieromonahul şi Duhovnicul. Un pomelnic cu aspect de cronicã, scris la 20 mai 1821, recunoaşte data înfiinţãrii "la anul 1774, în luna iunie în 20", când acest preot cãlugãr a cerut şi a obţinut terenul de construcţie de la "prea cinstitul boier vel paharnic, Grigorie Buzoianu".