Fișier:FagarasCoA.pngFăgăraş                                              

Făgăraş este un municipiu din județul Brașov, regiunea Transilvania, România.

Înainte de Unirea Transilvaniei cu România, Făgăraşul era centrul administrativ al comitatului Făgăraş, iar în perioada interbelică oraşul a fost reşedinţa judeţului Făgăraş.

Unul dintre oraşele importante din centrul României, oraşul Făgăraş, se află situat pe traseul şoselei DN1, la 66 km de oraşul Braşov şi 76 km de oraşul Sibiu, pe malul râului Olt. Din punct de vedere geografic oraşul Făgăraş este situat în zona numită Ţara Făgăraşului, una dintre cele mai vechi şi importante zone geografice şi etno-culturale din România. Această zonă se mai numeşte Ţara Oltului şi se învecinează cu Ţara Loviştei, Ţara Bârsei şi Ţara Amlaşului (trebuie să considerăm termenul de ţară ca venind de la ţarină, pământ). În Ţara Făgăraşului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale şi edificii religioase care atestă vechimea acestor meleaguri, cum ar fi:

  • Biserica Evanghelică, din Cincu (secolul al XII-lea),
  • Mănăstirea Cisterciana, din satul Cârţa (1202),
  • Bazilica, din satul Hălmeag (secolul al XIII-lea),
  • Biserica fortificată, din satul Cincşor (secolul al XIV-lea),
  • Casa Memorială "Badea Cârţan", din satul Cârţişoara.

Aşezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros. Etimologia acestuia poate fi maghiară, de la numele propriu Fogor, sau peceneagă, de la combinaţia Fagar šu, apa frasinului. Istoricul Nicolae Iorga menţionează ipoteza că pe când Făgăraşul era în formare, acesta s-ar fi aflat în preajma unui bogate păduri de fag, iar localitatea şi-ar fi luat numele de la acest copac, devenind în timp Făgăraş. Această explicaţie ignoră însă forma iniţială Fogros, care stă la baza numelui german Fogarasch.

Cetatea a fost construită în anul 1310 de Ladislau Apor, iar în jurul acesteia s-a format treptat localitatea Făgăraş, care a dat şi numele Munţilor Făgăraşului.

În timp, oraşul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reşedinţă princiară, precum şi pentru faptul că în secolele XVI-XVII a fost scaun superior de judecată.

Arhitectura istorică a oraşului trimite cu gândul la meşteşugarii care s-au aşezat în Târgul Făgăraşului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole şi ale micilor meşteşugari. Stilul arhitectural este puternic influenţat de cel al coloniştilor saxoni, îmbinat începând cu sec. al XVIII-lea cu barocul austriac.

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocenţiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a unei conscripţiuni (recensământ), la Făgăraş au fost recenzaţi doi preoţi: Toma (ortodox) şi Petru (greco-catolic). Funcţiona o biserică românească (greco-catolică) (Sf. Nicolae), iar populaţia românească a localităţii era formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane.

Obiective turistice:

  • Cetatea Făgăraş. Construcţia a început la sfârşitul secolului al XIV-lea, pe locul unei cetăţi de pământ din secolul al XII-lea. A fost transformată în castel fortificat în secolul al XVI-lea, devenind reşedinţă princiară din secolul al XVII-lea. În prezent, Cetatea Făgăraşului adăposteşte Muzeul "Ţării Făgăraşului", Biblioteca Municipală Făgăraş, precum şi un restaurant-cramă.
  • Statuia Doamnei Stanca (bust), în faţa cetăţii
  • Casa în care a locuit episcopul român unitInocenţiu Micu-Klein între anii 1729 şi 1737.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul a fost ridicat în anul 1931 din iniţiativa şi prin contribuţia “Societăţii de ajutor şi cultură” din Galaţi-Făgăraş. Autorul este sculptorul Dănilă Scheneider. Obeliscul se află amplasat pe strada Gheorghe Doja nr.70 şi cinsteşte memoria ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondia. Obeliscul este susţinut de un soclu în trepte şi este realizat din gresie. La bază se află un vultur din bronz, cu aripile desfăşurate, cu o cruce în cioc, aşezat pe o cască militară. În partea superioară este fixată o cruce într-o coroană din lauri. În plan frontal, pe o placă, este o inscripţie comemorativă.
  • Statuia lui Badea Cârţan, în faţa Casei de Cultură
  • Municipiul Făgăraş poate fi un excelent punct de plecare pentru turistul care doreşte să facă ascensiuni, de diferite grade de dificultate, în Munţii Făgăraş.
  • Complexul Turistic Sâmbăta de Sus (la 690 m altitudine), unde există o mulţime de locuri de cazare la hoteluri, vile şi cabane, şi unde se pot vizita obiective istorice şi de artă religioasă: Mănăstirea "Constantin Brâncoveanu", Academia Ecumenică de la Sâmbăta... De aici, vara sau iarna, călătorul poate porni, pe Valea Sâmbetei, pe un traseu destul de uşor, care duce, în 2 - 3 ore, la cabana cu acelaşi nume, aflată în Munţii Făgăraş, la altitudinea de 1401 metri. Cabana Valea Sâmbetei are circa 50 de locuri de cazare, la prici. De la cabana Valea Sâmbetei, turistul poate face o ascensiune până la Fereastra Mare a Sâmbetei (2180 metri altitudine), iar de acolo poate porni, dacă este antrenat şi bine echipat, spre Vârfurile Viştea Mare (2527 m), Moldoveanu (2544 m), ş.a.m.d.
  • În fiecare an, în a doua parte a lunii august, la Făgăraş sunt organizate Zilele Făgăraşului. În program au participat ansambluri folclorice, formaţii muzicale, formaţii de cavaleri, mânuitori de steaguri medievale, formaţii de dansuri medievale, etc. Au fost prezentate filme, precum şi programe pentru copii.