Fișier:ROU Cernavodă COA.png Cernavodă                                       

Cernavodă este un oraş din partea de vest a judeţului Constanţa, Dobrogea, România. Este la o distanţă de 59 km de municipiul Constanţa. Localitatea are o poziţie privilegiată prin situarea sa pe malul drept al braţului Dunărea Veche, în punctul de contact cu fluviul Dunărea. Este considerat a fi un nod de transport de interes national, avându-se in vedere magistralele de transport rutier, fluvial si feroviar care trec prin Cernavodă. Oraşul are port la Dunăre, iar în apropiere se află Centrala Nucleară de la Cernavodă, singura centrală de acest tip (CANDU) din România. De crede că oraşul a fost reconstruit de legendarul domn muntean Negru Vodă, astfel ar putea proveni numele său cerna (cernîi) în slavonă însemnând negru. O altă versiune este că denumirea vine din slavonă având semnificaţia de apa neagră. Aceasta se poate corela şi cu numele râului Carasu din vecinătate, care în limba turcă are aceeaşi semnificaţie de apă neagră.

Primele descoperiri aparţin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) - mai multe aşezări şi o necropolă (cca. 400 de morminte). În anul 1945 au fost descoperite Gânditorul de la Hamangia, alături de perechea sa Femeie şezând datând din a doua jumătate a mileniului V – începutul mileniului IV î.Hr. .

Oraşul a fost fondat de colonişti greci sub numele de Axiopolis în secolul 4 î.e.n. ca punct de comerţ cu dacii din jur. Apoi în secolul I d.Hr, aşezarea a fost reconstruită de romani, sub conducerea lui Constantin cel Mare, care au construit aici o cetate. Aici a existat şi o episcopie şi s-au găsit inclusiv ruine de basilici din secolul IV. În prezent ruinele cetăţii sunt un punct de atracţie turistică pe Dunăre.

În anul 1389 Mircea cel Bătrân alipeşte Dobrogea, inclusiv Cernavodă, Ţării Româneşti, dar aceasta va intra sub administrarea Imperiului Otoman în anul 1420 timp de peste patru secole şi oraşul va purta numele de Boğazköy, fiind în această perioadă un mic sat.

În urma Războiului de Independenţă şi a Congresului de la Berlin, Cernavodă revine Regatului României. La sfârşitul anului 1878, localitatea a căpătat rangul de reşedinţă a judeţului Silistra Nouă. Integrarea Dobrogei în Regatul României a sporit importanţa oraşului Cernavodă, deoarece Dobrogea asigura ieşirea la mare a statului român. Astfel se construieşte Podul de la Cernavodă pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul ţării, iar oraşul Cernavodă devine un punct principal de tranzit pe ruta către Constanţa ce va deveni principalul port la Marea Neagră.

Între 1890 şi 1895, inginerul Anghel Saligny a construit aici un pod peste Dunăre şi peste braţul Borcea al Dunării. Podul Regele Carol I, (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny), complexul de poduri, în lungime totală de 4087,95 m fiind în acea vreme cel mai lung complex de poduri din Europa. Ultimul piron al podului, turnat din argint, a fost, simbolic, bǎtut de Anghel Saligny reprezentând încheierea lucrǎrilor la pod. Mai târziu, la încercarea podului, inginerul A. Saligny a stat într-o barcǎ, sub pod, în vreme ce pe pod erau puse vagoane încǎrcate cu rocǎ, semn al încrederii şi garanţiei.

Centrala Nucleară de la Cernavodă este unica din România.

În prezent (2007) funcţionează unităţile I şi II, ce produc împreună circa 18% din consumul de energie electrică al ţării.

Planul iniţial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcţia a cinci unităţi. Unitatea I a fost terminată în 1996, are o putere electrica instalata de 706 MW si produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost pornită pe 6 mai, conectată la sistemul energetic naţional pe 7 august şi funcţionează la parametrii normali din luna septembrie 2007.

Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimulCANDU. Apa grea, folosită drept moderator, este produsa la ROMAG Drobeta-Turnu Severin.

În mod cu totul exceptional, când nivelul Dunării scade mult, iar apa de răcire nu mai poate fi pompată în instalaţiile de răcire, reactoarele trebuie oprite. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în august-septembrie 2003, când centrala a fost oprită timp de trei săptămâni.