Zărneşti                                           

Zărneşti în imagini, mai demult Zerneşti, Zârneşti este un mic oraş din județul Brașov, regiunea Transilvania, România. Este situat la poalele masivului Piatra Craiului şi este străbătut de râul Bârsa.

Pe teritoriul de astăzi al oraşului Zărneşti se pare că au locuit oameni din cele mai vechi timpuri. Mai apoi, în perioada romană, se pare că aici au fost înmormântaţi soldaţi ai Legiunii XIII Gemina. Prima atestare documentară care aminteşte de Zărneşti datează din anul din 1373, sub numele de Zârna. În anul 1395 localitatea este amintită ca şi „possessio regalis Zerne”. Alte denumiri importante care mai apar după anul 1437 sunt: Zerna, Villa Czerne şi Zernyest.

Oraşul Zărneşti s-a dezvoltat pe vechiul aşezământ al localităţii Zârneşti, atestarea documentară a oraşului fiind din anul 1367. Localitatea Tohan, care astăzi intră în componenţa oraşului, a fost atestată documentar în anul 1294, situându-se printre cele mai vechi aşezări din România care şi-au păstrat un fond naţional nealterat.

În anul 1951, Zărneşti a fost declarat oraş, din el facând parte şi localitatea Tohanu Vechi. În anul 1968 în componenţa oraşului Zărneşti a intrat şi localitatea Tohanu Nou.

Datorită diversităţii formelor de relief existente pe teritoriul şi în jurul localităţii, practicarea meseriilor legate de agricultură şi creşterea animalelor au fost principalele îndeletniciri ale zărneştenilor până acum nu foarte mulţi ani. Procesul de industrializare a localităţii a început în jurul anilor 1800, cu înfiinţarea manufacturilor, apoi a fabricii de hârtie în 1852 (ulterior "Celuloza", azi "Celohart — EcoPaper"), fabrica de armament "6 Martie" în anul 1936. Acest lucru a făcut ca tipul localităţii să se schimbe de la unul preponderent rural la unul urban.

Oraşul Zărneşti s-a dezvoltat în special în perioada comunistă făcând ca numărul locuitorilor să atingă cifra de aproximativ 25.000 de persoane şi ducând la lărgirea lui cu câteva cartiere de blocuri de locuinţe. După Revoluţia Română din 1989 situaţia s-a schimbat. La început a urmat tendinţa de deindustrializare naţională care a dus la închiderea fabricilor, urmând ca ulterior acestea să fie transformate în aşazisele parcuri industriale sau să fie vândute bucată cu bucată către cumpărătorii lor.

În prezent Zărneştiul este în plină ascensiune, absenţa locurilor de muncă ne mai reprezentând o problemă majoră. Turismul începe să se dezvolte, iar tendinţa este una bună în ceea ce priveşte viitorul oraşului.

Ziua oraşului este sărbătorită în fiecare vară, în luna august, de 17 ani încoace, sub egida "Zilele oraşului Zărneşti" - "Festivalul Floare de Colţ", unde în fiecare an urcă pe scenă formaţii locale şi nu numai.

Turism şi agrement:

Datorită poziţiei geografice, oraşul Zărneşti are mari posibilităţi de dezvoltare în domeniul turistic, în special cel montan. Baza turistică a oraşului nu este una foarte dezvoltată, dar se poate practica turismul în condiţii optime. Prezenţa pensiunilor agro-turistice şi a cabanelor face ca în Zărneşti să se practice un turism de recreere sau, cum se mai spune, un turism "verde" sau "ecologic".

Turiştii veniţi la Zărneşti pot înnopta la pensiunile din oraş sau la cele din apropiere, din zona Plaiul Foii, Poiana Mărului sau Tohaniţa-Predeluţ. Ei pot practica în timpul petrecut la Zărneşti alpinismul, echitaţia (călăria), drumeţiile montane sau se pot delecta privind natura în adevărata ei splendoare, în cele mai sălbatice zone din Europa şi anume în Piatra Craiului, unde populaţia de animale sălbatice este foarte numeroasă. De asemenea, Piatra Craiului este principala atracţie turistică a zonei Zărneştiului, fiind principala bază de plecare spre cele mai frumoase trasee turistice ale masivului.

Se mai pot practica plimbările cu căruţele trase de cai spre comunele apropiate, Măgura sau Peştera, sau se mai poate practica aşa-numitul bird watching, în Prăpastiile Zărneştiului sau în împrejurimi.