Zlatna                                                   

Zlatna, mai demult Zlacna, Zlagna este un oraş în judeţul Alba, regiunea Transilvania, România. Numele românesc Zlatna este derivat din limba slavă, "zoloto" însemnând "aur").

Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanţuri muntoase - munţii Metaliferi de origine vulcanică, cu vârful Jidov cu o înălţime de peste 900 m şi de Munţii Trascău, munţi formaţi prin încreţire din care se remarcă vârful Dâmbău cu o înălţime de 1.369 m. Pricipalul râu care trece prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime de aproximativ 50 km şi se varsă în râul Mureş în municipiul Alba Iulia.

Pe teritoriul localităţii Zlatna au fost descoperite urme de locuire ce indică prezenţa unei aşezări în acest loc încă din epoca bronzului (Cultura Wietenberg). În perioada romană în acest loc a existat o aşezare înfloritoare ce purta numele de Ampelum şi care se pare că a fost un important centru de exploatare a aurului care a purtat chiar rangul de municipium. Urmele materiale descoperite constau din inscriptii în latină, statui, monezi şi ceramică.

Localitatea este menţionată pentru prima dată în anul 1347 iar ulterior în 1387 este ridicată la rangul de oraş. Datorită industriei miniere oraşul cunoaşte o dezvoltare accelerată, aici fiind instalată prima maşină cu aburi din Transilvania care avea o putere de 14 CP. Principele Transilvaniei în aceea vreme Gábor Bethlen a adus muncitori germani şi slovaci pentru a lucra în mine. Tot în această perioadă la Zlatna a funcţionat şi o şcoală de minerit.

Pe teritoriul administrativ al oraşului se află trei rezervaţii naturale, care au valoare deosebită pentru turism: Calcarele de la Valea Mică, Piatra Bulbuci si Cheile Caprei.

• Rezervaţia geologică "Calcarele de la Valea Mică" (1 ha) este situată in partea central-sudică a Munţilor Metaliferi, pe părăul Valea Mică, afluent pe dreapta al Ampoiului. Este constituită din două blocuri calcaroase, cel din est având inalţimea de 20 m, iar cel din vest 12m, ce domină maiestuos depozitele de flis intens erodate.
• "Piatra Bulbuci" - rezervaţie geologică si geomorfică constituită dintr-un bloc masiv de calcar cu aspect de turn de cetate, inalt de 78 m, cea mai impozantă stancă izolată din bazinul văii Ampoiului.
• Rezervatia complexă "Cheile Caprei" (Fenesului)- atrage atenţia prin peisajul său impunător: chei sălbatice, cu pereţi abrupţi, adâncite cu peste 600 m in platourile vălurite, lungi de circa 1200 m. La intrarea in chei, dinspre satul Feneş, atrag atenţia două stânci inalte si subţiri, asemenea unor coloane. Pereţii stâncoşi, cu microrelief rezidual acoperit in bună parte de pădure, sunt brăzdaţi de văi torenţiale. In regiune se intâlnesc unele plante rare, ce preferă stâncile calcaroase.

In teritoriul oraşului Zlatna se află un tezaur uriaş de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectură sau de artă, cât şi un inestimabil patrimoniu etnocultural care atestă evoluţia şi continuitatea de muncă si de viaţă pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si artei populare. Oraşul Zlatna- este un vechi centru de exploatare a aurului, de pe vremea daco-romanilor, Ampellum fiind numele dat localităţii in acea perioadă antică.
Ca urmare, pe teritoriul oraşului au fost descoperite urmele unei aşezări din Epoca bronzului precum si vestigiile oraşului roman Ampellum, cu peste 300 de inscriptii, numeroase monumente sculptate, statui, monede, ceramica, un altar cu scriere grecească dedicate zeului Kimistenos etc.
Pe teritoriul localităţii se găsesc cateva biserici cu valoare arhitecturală deosebită, unele incluse pe Lista actualizată a monumentelor istorice cu valoare exceptională, intre care amintim:

• Biserica ortodoxă cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", zidită in stil gotic in anul 1424, cu modificări baroce din anii 1696 si 1744 (altarul nou) si cu picturi murale interioare din sec. 15 si 18, realizate in spiritual stilisticii bizantine.
• Biserica "Sf. Nicolae" (sec al XVIII-lea, renovată in anul 1924), cu o bogată colectie de icoane pe sticla.
• Biserica "Nasterea Maicii Domnului", construită in anul 1754 ( satul Feneş)în timpul impărătesei Maria Theresia .

Alte obiective turistice antropice reprezentative de pe teritoriul administrative al oraşului sunt:

• Muzeul cu colecţii arheologice
• Monumentul Eroilor Români din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Monumentul, cu o înălţime de 6 m, este realizat din piatră şi are forma unui portal terminat cu un arc gotic, iar în vârf o cruce. Pe faţa nordică, deasupra portalului, este sculptat un soldat cu suliţă, scut şi coif. În spatele monumentului se află un osuar împrejmuit cu stâlpi de piatră uniţi cu lanţuri. Pe ambele laturi sunt înscrise numele a 122 de eroi români, căzuţi în cele Două Războaie Mondiale. Monumentul este amplasat în centrul oraşului, în vecinătatea Bisericii Ortodoxe.
• Bustul avocatului Petru Dobra (opera a sculptorului D. Pasima, dezvelit in anul 1973)
• Castelul din satul Izvorul Ampoiului, care va fi transformat in urma privatizării intr-o structură de primire turistică.