Câmpeni                                                

Câmpeni este un oraş în judeţul Alba, regiunea Transilvania, România.

În perioada interbelică a fost sediul unei Plăşi din judeţul Turda.

Câmpeni este o localitate cu o mare rezonanta emotionala in sufletul tuturor romanilor, pentru frumusetea unica a peisajului sau, dar mai ales pentru personalitatile care au marcat profund istoria neamului romanesc, cum au fost marii eroi Horea, Closca si Crisan, conducatorii rascoalei pentru drepturi sociale si nationale de la 1874-1875, dar mai ales Craisorul Muntilor, Avram Iancu, care prin personalitatea sa exceptionala a adus o contributie hotaratoare asupra evenimentelor din anii revolutionari 1848-1849, conducand nemijlocit alaturi de prefectii sai, lupta romanilor pentru libertate sociala si nationala.

Campeniul este asezat chiar in inima "Tarii Motilor", la confluenta celor doua Ariesuri si raul Abrud, avand impreuna cu cele 21 de sate componente ale sale, o suprafata de circa 87 km patrati, si o populatie de 8535 locuitori.Documentar,

Campeniul este atestat pe la 1587 fiind vorba de un act dat de principele Transilvaniei - Sigismund Bathory - lui Nicolae Filimon din Campeni, pentru a construi o moara la varsarea raului Abrud in Aries.

Dupa anul 1649 Campeniul devine capitala a domeniului montan de sus, cu satele Bistra, Albac si Vidra.Interesant este faptul ca pe la mijlocul sec. al XVIII-lea, Campeniul avea 5400 locuitori, fiind cea mai populata localitate montana si avand chiar mai multi locuitori decat Alba Iulia si Targul Mures.

Faptul ca zona era saraca, cu toate ca bogatii imense plecau de aici spre Ungaria si Austria, a determinat ca si luptele sociale ale motilor sa aiba aici o deosebita intensitate in sec XVII - XIX. In 1618 a avut loc o puternica miscare taraneasca, iar mai tarziu locuitorii zonei s-au aflat in randurile luptei calugarului Sofronie din Cioara.

Izbucnita in comitatul Hunedoarei in toamna anului 1759, rascoala se raspandeste cu iuteala si in comitatul vecin Albei. Sofronie a fost prins, dar apoi este eliberat de rasculati si rascoala cuprinde Zarandul si tot sudul Transilvaniei. Centrul miscarii s-a deplasat in Muntii Apuseni, unde nemultumirile motilor din cauza obligatiilor grele fata de fisc si ingradirea dreptului la padurit erau generale.

In aprilie 1760, Sofronie intra in Zlatna in fruntea unei mari multimi de rasculati. Alte cete ale sale ocupa Abrudul si Campenii. Taranii se socoteau stapani pe situatie, declarand ca "a trecut puterea domnilor, acum noi suntem stapanii".

Atat autoritatile locale, cat si Curtea de la Viena, erau extrem de ingrijorate ca scanteia aprinsa din motive religioase se va transforma intr-o mare valvataie cu tenta sociala si nationala.

Mai apoi Sofronie insusi s-a temut de marea amploare a miscarii sale. In acest context tensionat, tratativele duse de el cu reprezentantii Curtii de la Viena, au condus la lichidarea rascoalei. Multi participanti la ea au fost prinsi si aspru pedepsiti. Marea rascoala s-a sfarsit astfel in primavara anului 1761.

Desi biserica ortodoxa a fost recunoscuta oficial de Curtea din Viena, miscarile populare nu vor inceta, deoarece adevaratele cauze care le-au provocat au ramas.

Miscarile populare care nu vor conteni, vor culmina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea cu marea rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan. Mai tarziu, Horea a fost purtatorul de cuvant al locuitorilor din "Domeniul de Sus", trimitand la Viena numeroase jalbe de scutire a sarcinilor insuportabile, care apasau asupra lor, in preajma marii rascoale de la 1748.

Incidentul din 24 mai 1782, la targul de primavara de la Campeni, a fost semnalul pentru izbucnirea marii rascoale de mai tarziu. Astfel, motilor le-a fost interzis si dreptul de a-si desface la targ mediul - o traditionala bautura moteasca.

Arendasii armeni le-au confiscat bautura, dar motii au spart vasele cu bautura ale arendasilor. Ancheta autoritatilor si masurile luate au fost extrem de dure. Astfel, s-a stabilit o paguba de 8700 florini, suma imensa pentru vremea aceea, fiind condamnati la moarte 18 tarani, intre care si octogenarul Dumitru Todea.

In 1784 rascoala a izbucnit, Campeniul devenind centrul acestei miscari. Din noiembrie, Horea si-a stabilit Campeniul cartierul sau general, de unde a condus cu ajutorul lui Closca si Crisan si a altor oameni de incredere, ostilitatile impotriva autoritatilor asupritoare. Trebuie mentionat ca izbucnirea marii rascoale conduse de Horea, a contribuit si decretul emis de Imparatul Austriei Iosif, la 31 ianuarie 1784, cu privire la inscrierea voluntara a satelor din vecinatatea granitei militare, care a fost interpretat de tarani ca referindu-se la intreaga tara. Cu ocazia targului de la Brad, in 28 octombrie 1784, Gheorghe Crisan, din porunca lui Horea cheama din fiecare sat cate 4-5 barbati pentru 31octombrie la Mesteacan. Cei adunati vor porni spre Alba Iulia spre a se inscrie voluntari. Erau circa 600 de tarani. Ajunsi in Curechiu, autoritatile incearca sa ii imprastie si sa-l prinda pe Crisan.

Astfel, dupa ce la 1 noiembrie 1784, rascoala izbucneste cu putere la Curechiu, Campeniul primeste cu bucurie cantecele de rasculati ale lui Horea. Aici vor fi distruse de catre rasculati arhivele nobililor, fiind eliberati motii inchisi. La Tibru, la 12 noiembrie se incheie un armistitiu pe 8 zile intre Closca si colonelul imperial Schultz. Taranii cereau sa nu mai fie iobagi si sa fie inscrisi in armata, sa fie eliberati cei inchisi. Se cunoaste ca ultimele incercari de rezistenta ale taranilor au fost infrante la Abrud, Campeni si Albac.

La 27 decembrie, Horea si Closca au fost prinsi in padurea Scoracetului din Muntii Gilaului si la 30 ianuarie 1785 este prins si Crisan la Sasa - Lupsa. Cei trei viteji conducatori au fost dusi legati in lanturi la Alba Iulia. La Campeni, in 21 noiembrie 1784, este dat peste cap planul vicecolonelului Schultz de a-i prinde pe capii rasculatilor.

Tot aici, intre 7 si 14 decembrie 1784, Horea cu rasculatii sai, se opun armatelor imperiale, dupa care Horea se va retrage spre Albac. Locuitorii Campeniului au fost participanti activi si la alte evenimente istorice, mai insemnate, inainte de revolutia de la 1848. Astfel, in 1819 ei s-au ridicat impotriva unor sarcini tot mai apasatoare puse de autoritati pe capul lor cat si a recrutarilor pentru armata imperiala.

Campeniul a devenit centrul revolutiei romanesti de la 1848 din Transilvania. Aici, Craisorul Avram Iancu a creat o adevarata "republica taraneasca", condusa de acesta cu ajutorul prefectilor sai. La adunarea din aprilie 1848, Iancu a participat alaturi de Buteanu si Balint.

El si-a asezat la Campeni tabara revolutiei, fiind numit prefect general al legiunilor montane. Tabara militara era amplasata in vestul orasului Campeni. La Campeni au fost primiti cu multa bucurie revolutionarii din Tara Romaneasca, intre care la loc de mare cinste a figurat Nicolae Balcescu.

In Campeni s-au ridicat si au luptat alaturi de Iancu, tribunii Mihai Andreica, Clemente Aiudeanu, Nicolae Croches si Ion Sulutiu. Dupa infrangerea revolutiei si pana in apropierea mortii sale, Avram Iancu a fost primit intotdeauna la Campeni ca un erou al tuturor romanilor din Transilvania. In semn de eterna aducere aminte si de cinstire a marelui patriot, in piata care ii poarta numele la Campeni "Craiul Muntilor", se inalta statuia sa ecvestra.

Statuia este opera sculptorului Dimitriu Barlad, fiind realizata in 1930 la Targu Mures. In 1940, statuia a fost mutata la Campeni in urma odiosului Diktat de la Viena.

Dupa revolutia de la 1848, marile evenimente din istoria romanilor, cum au fost Unirea Principatelor din 1859 si razboiul de Independenta de la 1877-1878, au fost primite cu mare bucurie si viu interes in Tara Motilor si mai ales in Campeni.

Aici a luat nastere chiar un comitet condus de Ion Patitia si Mihai Adreica care a colectat bani, alimente si imbracaminte pentru ranitii armatei romane.

Tot la Campeni au avut loc in 1981, manifestatii in sprijinul miscarii memorandiste, iar in 1918 s-a creat aici o garda nationala condusa de Zosim Chirtop, chemata de Consiliul National de la Alba Iulia, sa asigure desfasurarea in cele mai bune conditii a Marii Adunari Nationale, de la Alba Iulia, la 1 Decembrie.

Obiective turistice:

• Muzeul Avram Iancu - aici şi-a avut Avram Iancu cartierul general în timpul revolutiei din 1848.
• Statuia ecvestră a lui Avram Iancu (înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004).
• Monumentul Eroilor. Monumentul este de tip cruce memorială şi este amplasat lângă Biserica Ortodoxă din oraşul Câmpeni. Crucea a fost înălţată în anul 1922, pentru cinstirea memoriei eroilor jertfiţi în Războiul de Independenţă, fiind realizată din lemn de stejar şi marmură, protejată cu un acoperiş din tablă. Pe faţada monumentului este următorul înscris: „În amintirea eroilor din timpul răscoalei de la 1907 şi a celor căzuţi pe câmpul de luptă în timpul Războiului de Independenţă de la 1877“.