Alexandria                                       

Oraşul Alexandria este un municipiu, reşedinţa judeţului Teleorman, regiunea Oltenia, România. Oraşul este aşezat în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine şi are o suprafaţă de 9,56 km2. Municipiul se află la 88 km distanţă de Bucureşti.

În apropierea actualului oraş, în punctul numit "La Vii" (la 2 km spre nord) au fost descoperite urmele unei aşezări geto-dace datând din sec V-IV î.Hr., în care s-au găsit vase de ceramică (străchini, cupe cu două toarte etc.) lucrate cu mâna sau la roată, piese din bronz (3 fibule) ş.a. În punctul numit "La Hectare" (2 km SE de oraş) s-au identificat urmele unei aşezări datând din sec. IV d.Hr. formată din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au găsit vase de ceramică din pastă cenuşie sau cărămizie, lucrate la roată cu linii de decor incizate. Pe malul stâng al râului Vedea a fost descoperită o aşezare veche românească datând din sec. VIII-XI.

Deşi tânăr din punct de vedere istoric, cercetările arheologice efectuate în zona oraşului au scos la iveală urme de viaţă datând din paleolitic, neolitic, evul mediu. Deci viaţa a început pe acest teritoriu în zorii istoriei şi s-a dezvoltat neîncetat de-a lungul veacurilor. Ideea întemeierii oraşului Alexandria îşi are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea şi Mavrodin de a înfiinţa un oraş liber de orice idee străină.

În 1834, pe vatra acestor vechi aşezări, a fost întemeiată localitatea Alexandria de către domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, de la care derivă şi numele actualului oraş. În 1837 aşezarea a fost distrusă în mare parte de un incendiu violent. Refăcută ulterior, aşezarea a fost declarată oraş în 1840 printr-un hrisov domnesc care se păstrează la Muzeul de istorie al oraşului. În a doua jumătate a secolului XIX şi în prima jumătate a secolului XX, la Alexandria aveau loc vestitele târguri anuale, cunoscute sub numele de Bâlciul Mavrodinului. Declarat municipiu la 27 iulie1979, oraşul a suferit mari pagube materiale de pe urma cutremurului din 4 martie 1977.

Obiective turistice

• Catedrala ortodoxă cu hramul "Sfântul Alexandru", construită între 1869 şi 1898, în stil bizantino-romanic, cu picturi murale interioare realizate în 1898 de Ştefan Luchian şi Constantin Artachino
• Biserica "Sfinţii apostoli Petru şi Pavel" (1842-1846, restaurată în 1902-1904)
• Biserica cu hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" (1852)
• Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (1858-1860)
• Biserica cu hramul "Izvorul Tămăduirii" (1859-1861)
• Monumentul ridicat în memoria ţăranilor ucişi în timpul Răscoalei din 1907
• Monumentul eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în timpul primului război mondial
• Busturile lui Alexandru Ghica şi Alexandru Ioan Cuza, realizate în anul 1914 de către sculptorul I. Iordănescu
• Muzeul de istorie