Vălenii de Munte                             

Vălenii de Munte este un oraş din judeţul Prahova, din regiunea istorică Muntenia, România.

Se află în Depresiunea Vălenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la 98 km faţă de municipiul Bucureşti, 28 km înspre nord faţă de municipiul Ploieşti şi la 89 km înspre sud-est faţă de municipiul Braşov.

Se întinde pe o lungime de 5 kilometri.

Se poate ajunge în oraş folosind DN1A Bucureşti – Ploieşti – Braşov. Este atestat documentar ca "târg al săcuienilor" şi vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431.

Vălenii de Munte a fost reşedinţa lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua oraşului este pe 9 mai.

Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca prezenţa omului să fie atrasă încă din cele mai vechi timpuri.

Cercetările arheologice sau lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu şi continuând cu etapele succesive, mezoliticul şi neoliticul.

Muzee, monumente, lăcaşe de cult şi biblioteci

Muzee:

• Casa memorială N. Iorga
• Muzeul Etnografic "Valea Teleajenului"
• Muzeul de Ştiinţe Naturale "Cultura Prunului"
• Muzeul de artă religioasă şi Şcoala de misionare naţionale şi morale "Regina Maria"

Monumente:

• Bustul N. Iorga din curtea muzeului, creaţia lui Oscar Han
• Bustul N. Iorga din faţa Bisericii Mănăstirea, creaţia sculptorului Emil Russi
• Bustul N. Iorga din faţa Colegiului Naţional N. Iorga, sculptat de Maria Grigorescu Vasilovici
• Bustul N. Tonitza din faţa Centrului de Cultură Europeană
• Monumentul eroilor din faţa Complexului muzeal

În apropiere poate fi vizitat castrul roman de la Drajna de Sus.

Lăcaşe de cult:

• Biserica "Mănăstirea", monument de arhitectură, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitoria lui Hagi Răzvan Clucerul şi a soţiei sale Ilinca Hagiţa şi Clucereasa din Ceptura, la 1680 pe vremea domniei lui Şerban Cantacuzino.
• Biserica "Nica Filip". Are hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" şi a fost târnosită în 1808. Ctitorii au fost Nica Filip şi Soare Piţoi.
• Biserica Berceni. La cutremurul din 1940 a fost puternic avariată şi n-a mai fost reparată din lipsa banilor sau pentru că era prea aproape de Mănăstire. Era deservită de Ion Hârlăceanu, preot refugiat.
• Biserica Berevoieşti. A fost şi este o filială a Bisericii "Nica Filip". Hramul este Sfântul Spiridon. Ca vechime este a doua după Mănăstire, la 1726, menţionată pe crucea spartă de lângă ea. Cu ceva timp in urmă aici s-au reluat slujbele la fiecare sărbătoare şi au început lucrările de renovare a bisericii.
• Biserica Sfântul Ioan. În faţa bisericii a stat mărturie peste timp de 400 de ani un plop (Populus nigra), dezafectat înainte de 1989. Un incendiu devastator din anul 1999 a mistuit întreg edificiul. În prezent se execută lucrări pentru o reconstrucţie integrală.
• Biserica Sf. Nicolae Tabaci. Hramul bisericii este Sfântul Nicolae. Era biserică de cartier a tăbăcarilor care s-au stabilit aici mai aproape de apă pentru prelucrarea pieilor.

Biblioteci:

• Biblioteca "Miron Radu Paraschivescu" se află în Complexul Muzeal "N. Iorga".