Piatra Neamţ                                     

Piatra Neamţ este un municipiu situat pe valea Bistriţei în nord-estul României. Oraşul este reşedinţa judeţului Neamţ. Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judeţului după municipiul Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă după 2005, fiind declarat şi reşedinţa Regiunii de dezvoltare nord-est.

Municipiul Piatra Neamţ – reşedinţa judeţului Neamţ – este aşezat pe valea râului Bistriţa, mai exact la ieşirea acestuia dintre munţi, la confluenţa cu pârâul Cuiejdi. Pe glob Piatra Neamţ este situat la 26° 22’ longitudine estică şi 46°56’ latitudine nordică. Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest.

Oraşul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari şi zăpadă din abundenţă. Este un "mic paradis" asemeni unei staţiuni de vacanţă. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legături uşoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamţ a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamţ, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistriţa şi Cuiejdi. Printre pârâiaşele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamţ sunt acumularea Bâtca Doamnei (255 ha şi un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelaşi nume) şi lacul Reconstrucţia (10 ha şi un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistriţa.

Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate şi altitudini mai mari în vest şi în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est. După anul 1960, cursul mijlociu şi inferior al râului Bistriţa a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare şi a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.

Până la realizarea sistemului hidroenergetic (ale cărui obiective se întind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz până la Bacău), râul Bistriţa juca rolul de veritabilă arteră de comunicaţie de care depindea viaţa economică a oraşului. Pe Bistriţa veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea şi de hârtie şi tot ea constituia o cale sigură de legătură cu Bacău l şi porturile dunărene. În zona oraşului, râul avea o lăţime medie de 50 m şi un debit de 50mc/s, care însă avea variaţii impresionante ce oscilau între 3 şi 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană. După construirea lacului de acumulare de la Bicaz şi punerea în funcţiune a întregului sistem hidroenergetic, rolul economic şi aspectul Bistriţei s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaşte variaţiile din trecut, au apărut frumoase lacuri de acumulare şi baraje care modifică în întregime aspectul albiei Bistriţei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii şi a crescut potenţialul său turistic.

Monumente:

• Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei
• Complexul monumental din epoca lui Ştefan cel Mare (Curtea domnească, Biserica Sf. Ioan şi Turnul Clopotniţa)
• Schitul Cozla
• Biserica de lemn din cartierul Văleni
• Biserica de lemn din cartierul Vânători
• Sinagoga
• Rezervaţia paleontologică Cozla-Pietricica-Cernegura

Turism:

• Muntele Cozla În partea de nord a oraşului se ridică muntele Cozla, cu altitudini de 657 m în punctul numit „Trei Coline” şi 679 m în punctul „Trei Căldări” (aproape de satul Gârcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud şi este alcătuit din straturi de marne diferite, şisturi argiloase, straturi bogate în fosile de peşti şi alge, reprezentate şi la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ.
• Telegondola În Piatra Neamţ a fost pusă în funcţiune telegondola, din care pot fi admirate toate obiectivele de mai sus şi care face legătura dintre: gara-Cozla (cota Trei Coline). Acest traseu are o lungime de 1.915 m, pe Cozla vor fi amenajate de altfel şi spaţii de cazare, spaţii comerciale şi cafenele. Aici, iarna, se schiează pe pârtia special amenajată, iluminată noaptea. Exista telescaun pentru transportul de la bază până în vârful pârtiei. Există centru de închirieri de echipament necesar pentru schi.