Câmpulung Moldovanesc              

Câmpulung Moldovenesc (până în 1950 Câmpulung) este un municipiu din judeţul Suceava, România, situat în regiunea istorică Bucovina. Conform datelor din 2002 avea o suprafaţă de 24 km². Înainte de reformă administrativă din 1950 a fost reşedinţa judeţului Câmpulung. Aici se află Colegiul Militar Liceal "Ştefan cel Mare" (anterior Liceul Militar "Ştefan cel Mare"). A primit statutul de municipiu în 1995.

Câmpulung Moldovenesc este situat în nord-estul judeţului Suceava, 47.31`51" latitudine nordică şi 25.33`05" longitudine estică, întinzându-se de o parte şi de alta a râului Moldova, pe o lungime de 12 km, în defileul ce desparte Obcinele Bucovinei de munţii Stânişoarei. Suprafaţa aferentă municipiului este de 122,4 km pătraţi, din care 10,94 km pătraţi în intravilan.

Se învecinează la nord cu Obcina Feredeului şi Obcina Mestecănişului, la est cu comuna Vama, la sud cu munţii Rarău şi Giumalău iar la vest cu comunele Sadova şi Pojorâta.

Municipiul este situat pe DN17, la 70 km de Suceava, 43 km de Vatra Dornei, 180 km faţă de Iaşi, 120 km faţă de Cernăuţi şi aproximativ 500 km faţă de capitală. Este principala legătură între Moldova şi Transilvania prin pasul Mestecăniş şi Tihuţa şi cu Maramureşul prin pasul Prislop. Legătura feroviară este asigurată de magistrala nordică Suceava-Ilva Mica.

Relief

Cadrul geomorfologic al localităţii este constituit din Depresiunea Câmpulungului şi din patru unităţi muntoase care o înconjoară: masivul Rarău, Obcina Mestecănişului, Obcina Feredeului şi munţii Stânişoarei.

Depresiunea este formată din trei compartimente înlănţuite: Câmpulungul Sadovei, drenat de pârâul Sadova, Câmpulungul Moldovei-drenat de râul Moldova şi Câmpulungul Hurghişului drenat de pârâul Hurghiş. Primele două, orientate WNW-SSE sunt "câmpulunguri" tipice, longitudinale, paralele cu liniile orografice principale iar al treilea are caracter transversal faţă de formele orografice învecinate.

Oraşul ocupă compartimentul mijlociu, respectiv Câmpulungul Moldovei. Între munţii Măgura-Muncelu-Hâga, care îl delimitează spre vest şi Ginaş-Cucoara la est, oraşul se dezvoltă pe o lungime de aproximativ 10km şi o lăţime de aproximativ 2 km.

Altitudinea relativ joasă a depresiunii (600-650 m), este bine subliniată în partea sud-vestică de nişte măguri piramidale care se înalţă cu peste 500 m deasupra ei, dominând-o prin povârnişuri impunătoare. Sunt Munceii Câmpulungului, cele mai nordice subunităţi ale masivului Rarău: Măgura Runcului-1170m, Runc-1120 m, Bodea-1073 m şi Cucoara-944 m.

În partea opusă, Obcina Feredeului nu se înalţă dintr-o dată, ci prelung, în trepte, ceea ce dă depresiunii un caracter asimetric în profil transversal. Culmile Hâga-904 m, Runcul Corlăţeni-875 m, Butia Deluţului-876 m, Ginaş-950 m, care alcătuiesc o primă treaptă, ca şi valul ce se înalţă în spatele lor, Dealul Lung-1073 m, Cocoşu-1061 m, Prislop-1169 m şi apoi, în ultimul plan, Măgura Deii-1202, Tomnatic-1302 m, Runcul Prisăcii-1141 m, au înălţimi comparabile cu Munceii Câmpulungului dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate şi pantele dulci le fac mai puţin impunătoare.

Pe fondul general al depresiunii care poate fi asemuită cu o luntre uriaşă, la o analiză de detaliu se pun în evidenţă terasele fluviatile, opera a râului Moldova. Dintre toate terasele, 9 la numar, foarte bine dezvoltată este cea care se înalţă cu 8-10 m deasupra râului: "terasa Câmpulungului", pentru că pe podul ei se întinde cea mai mare parte a vetrei oraşului (zona centrală, cartierul Sâhla, Valea Seacă sau Capu Satului). Totuşi de-a lungul timpului, aşezarea nu a încăput numai pe terase; s-a revărsat pe versantul sud-vestic; a trimis tentacule pe văile principalilor afluenţi ai râului Moldova, rezultând un frumos exemplu de adaptare a vetrei la condiţiile reliefului local.

Clima

Climatul temperat continental îmbracă nuanţe moderate, iernile sunt relativ lungi, bogate în zăpadă iar verile răcoroase, cu precipitaţii bogate. Ninsorile cad în mod obişnuit din octombrie şi până la sfârşitul lunii aprilie.

Hidrologie

Reţeaua hidrografică este formată din legendara apă a râului Moldova care îşi are obârşia în Obcina Mestecănişului, pe versantul sudic al culmii Alunişului-1249m.

Principalii afluenţi ai râului Moldova, pe teritoriul localităţii Câmpulung Mold., sunt : pe partea stângă, de la vest spre est, pâraile Sadova, Morii, Corlăţeni, Deia şi Hurghiş iar pe partea dreaptă, Mesteacăn, Valea Seacă, Izvorul Alb, Izvorul Malului, Valea Caselor şi pârâul Şandru.