Uspenia                                               

În sec. al XVll-lea se produce „raskolul” în Biserica Ortodoxă Rusă ca rezultat al reformei patriarhului Nikon, pe timpul domniei ţarului Alexei Mihailovici, când ruşii staroveri (păstrători ai credinţei vechi) au fost denumiţi în mod eronat "raskolnici, schismatici".

De la începuturi şi până în prezent, mănăstirea Uspenia se autogospodăreşte. Ocupaţia la acea vreme ca şi acum a călugărilor este – Molitva, rugăciunea de zi de zi, apoi activităţile administrativ-gospodăreşti.

În mănăstire există două biserici:

• Biserica mare cu hramul "Uspenia”, care în traducere înseamnă "Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria)”, sărbătorit pe 28-29 august (stil nou), adunându-se pelerini de pe întregul teritoriu românesc şi nu numai.Biserica a fost sfinţită în 1883 de către cel de-al treilea ierarh al mănăstirii, arhiepiscopul Irinarh.
• Cea de-a doua biserică, mai mică (biserică de iarnă) cu hramul „Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil" a fost sfinţită în anul 1860 de către cel de-al doilea mitropolit al nostru, Kiril, şi de episcopul local Arcadie al ll-lea. Hramul este sărbătorit pe 21 noiembrie (stil nou). Amintim că în ziua de 29 august, de hramul „Uspenia”, se sfinţeşte apa în mănăstire şi se spală sfintele moaşte.

De la înfiinţarea mănăstirii şi până în prezent toate slujbele sunt ţinute în slavona bisericească.