Romania-ro.jouwweb.nl
Home » Biserici de lemn » Gănești

Gănești                                               

Biserica de lemn din Gănești, comuna Pietroșani, județul Argeș, poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și este datată din anul 1834.

Se remarcă prin funia mediană sculptată în relief, crucea și lespedea de mormânt din pridvor, colțul eroilor din primul și al doilea război mondial precum și pisania din pronaos care îl menționează pe regele Carol al II-lea.

Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice.

Momentul de început al bisericii și renovările care au urmat sunt surprinse în pisania pictată în 1930 sub formă de cronică, pe peretele dintre pronaosul nou și cel vechi.

Textul ei începe în partea stângă a trecerii dintre încăperi și reține următoarele: „S-a făcut această sfântă biserică de lemn de stejar în anul mântuirii 1834, cu cheltuiala d[oam]nei propiatăreasa moșiei Gănești, Ecaterina Grigore Drugănescu și s-a slujit în ea de cătră preot Dumitrache fiind neisprăvită, până la anul 1877.”

O a doua etapă în devenirea bisericii actuale s-a încheiat în 1878-79, când a fost cercuită și tencuită biserica, apoi zugrăvit interiorul.

Pisania surprinde acest moment astfel: „Și în anu 1878-1879, prin stăruința preotului I.

Bărbulescu s-a pardosit cu lespezi, s-a cercuit, tencuit și zugrăvit cu cheltueala preotului și enoriașilor din acel timp din Gănești și alte sate vecine după cum sunt trecuți în condica bisericii.”

Pisania continuă pe partea dreptă cu însemnarea: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a pictat acestă sfântă biserică în zilele binecredinciosului rege Carol II și a prea sfințitului Miron Cristea patriearh României.

În anu mântuirii 1930 august 22 cu cheltuiala d-nei Marie și soțul d-nei Ilie Ogoreanu și mama d-lor Elisaveta I Andronescu, Vasile, fiul nostru și mama noastră Elena I. Ogoreanu. Ghe. I. Zaffiescu pictor.”.

Această parte de pisanie reține o refacere a picturii și probabil și momentul extinderii bisericii spre apus prin închiderea vechiului pridvor.

În acesta a fost amenajat după aceea colțul de cinstire a eroilor din sat, pierduți în primul și al doilea război mondial. Ștergerea intenționată a numelui regelui din pisanie este o amintire a cenzurii din perioada comunistă, manifestată și în biserici.